Persona

Mi-am luat masca jos, m-am uitat la ea și am plâns.
Am strâns-o-n pieptul meu iar ea, a râs.
I-am pus un sărut pe frunte
Și am băgat-o în buzunarul de la spate.
De sub veșnica haină protectoare,
Rușinea și vinovăția și-au aratat dinții,
Încercând să mă amenințe cu neprevăzutul.
În piept, simt o briză de aer proaspăt,
Inspir cu ușurință și-mi umplu plămânii cu ceva ...
Ceva ce mă înspăimîntă.
Ceva ce nu are trecut, prezent , nici viitor.
Un necunoscut, încrezător.

Posibilități, fără un cunoscut rezultat
Întrebări, fără răspuns imediat.
Destinații, fără de itinerar.
Impulsul de a plonja, fără să știu de-o fi dulce sau amar.
Și mult mult neștiut.

Mă iau pe mine în brațe,
Și pornesc în această nouă călătorie,
Călătoria în nestrăbătut.

Mă scufund, în libertate.