Răscumpărare

Plâng pentru mine, plâng pentru noi.

Plâng pentru copilul din mine care nu a fost niciodată copil,

Pentru adultul din mine care n-a fost niciodată adult.

Plâng pentru întunericul care nu a fost niciodată beznă,

Mereu în el rânjeau umbre și mai întunecate... înfricoșătoare.

Și plâng pentru lumina care nu a fost niciodată strălucitoare.

A fost întotdeauna ceva între noi și ea...

Un sentiment de absolută neputință, 

Ca un văl veșnic, murdar și nemilos.

Mie și lui

Că e târziu, că ar trebui să dorm, că ar trebui să șterg toate aplicațiile iarăși, că după nu o să mai vorbesc cu tine, că oricum nu ar trebui să mai vorbim, că oricum nu ar merge între noi, că mi-e frig, că tu esti plictisit și habar n-ai ce e în interiorul tău, că mi-e foame, că eu sunt disperată după atenție, că mi-e somn, că mai am mult de lucru cu mine, că mâine trebuie sa merg cu telefonul la reparat, că o să întâlnesc pe cineva cu care o să fie ce trebuie, că nu am chef sa merg.

Crimă

 

În toate visurile am visat același vis,
Că stau în brațele tale pentru totdeauna.
Nu am vrut să văd, să știu, să cred,
Că te-am pierdut înainte să te am.
Nu am vrut să cred, să știu, să văd,
Că ești fără de păcat.
Nu am vrut să știu, să văd, să cred ...
Că și tu ai fost ucisă înainte să te naști,
La fel ca ei ...

Cine a fost primul criminal ?