Nimic

Nu știu ce râuri m-au purtat,
Ce ape m-au împins cu valul lor,
Pe-un mal încărcat,
Din tărâmul contradicțiilor.

Ți-am spus că nu știu!
Neînțelesurile mă mișcă într-un fel în care
Tot ce-am clădit, ce e definitoriu,
Vreau să dispară până mâine.

Să mă smintesc! Doresc

Să umblu dezgolită de toate sensurile.

Cu ochi limpezi să clipesc
În toate florile, în toate părțile.

Ce văd, să nu aibă valori,
Adevarat.. sau fals, ci doar să fie.
Să îmi lipsească rațiune și păreri.
Așa doresc să mă trezesc de mâine.