Am dus-o și pe ea aici,
Căci e frumos
Am vrut să știe cum mă simt când te gândesc.
I-am arătat ce ți-am scris și i-a plăcut.
E mândră de mine,
La fel cum ai fi și tu de noi.
Cu toate ca s-a frânt
Ca ramurile grele ale unui copac mare,
După furtună,
A trebuit să rămână în picioare.
Ea nu își cântă dorul ca și mine ..
Când ai plecat,
A trebuit să fie puternică
Și a rămas așa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu