Mama și cu mine

Iartă-mă!

Iartă-mă tu mamă! Iartă-mă că nu am știut, că nu am putut, că nu am spus și că n-am făcut!

Și știu că dacă tu ai fi putut,

Știu, că dacă ai fi știut,

Ai fi făcut.

Da' n-ai făcut.

N-ai făcut tot ce ai fi vrut să faci.
Și n-ai făcut tot ce-ai fi putut să faci.
N-ai spus tot, ce ai fi vrut să spui.

Și, n-ai spus tot ce-ai fi putut să spui.

Și nu ai deschis gura, inima și brațele atunci când era nevoie.
Pentru că n-ai putut. Pentru că n-ai știut.
Și te iert.

Si mă iert pentru că n-am știut, și n-am putut.
Mă iert pentru că atunci când am putut, n-am știut
Și când am vrut, nu am putut.
Și când am știut, n-am vrut.
Mă iert.
Mă iert că nu am deschis gura, brațele și inima atunci când a fost nevoie.

Ne iert, pentru toate nepăsările și neputințele. Amin!

                     

                                                  P.S. : Iartă-ne și tu !