E ceață deasă în gânduri.
Pe masă stau împrăștiate firmituri.
Firmituri ale trecutului trecut.
Rupte, sfărmate, tocate mărunt.
E un ghiveci în corp, în cuget, în simțire.
Am mai fost aici. Ții minte iubire ?
Ții minte regret ? Ții minte neputință ?
Ții minte lumină ? Ții minte speranță ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu