Naturist

E dimineață și în corpul greu îmi atârnă dureri vechi,
Ce nu mai suportă amânare
Mă ustură intimitatea acelor zile.
Mă doare spatele vieții cu o senzație cunoscută de merit.
Tălpile rămase mici , nu au puterea de a înainta.
Am rămas într-un loc unde dacă iau trebuie sa dau , iar dacă dau trebuie sa iau.
Mâinile.
Amarul din suflet îmi stă în gură.
Mă umple de bube.
Dinții îmi sunt plini de același venin.
Cuvintele îmi sunt învăluite în ceața vorbelor grele..
Apăsare.
Gândul de acolo îmi îneacă ochii, iar colacul,  l-ai luat.
Normal că mă tratez! Ce întrebare e asta?
Iau medicamente.
Ieri am luat un psiholog și niște prieteni.
Astăzi iau plimbare.